BAE Systems, o firma de britanica de armament s-a aflat de multe ori in atentia SFO (Serious Fraud Office), o agentie britanica ce investigheaza posibilul comportament ilegal al firmelor britanice cand actioneaza in afara Angliei si incearca sa previna ca firme britanice sa mituiasca guverne din alte tari. O astfel de investigatie nu a reusit sa confirme existenta mitei in cazul unui contract cu Arabia Saudita.
Insa sunt mai multe anchete in curs, unele din ele implica inclusiv contracte in Europa de Est si implica si procurori din alte tari care sunt si mai dure in ceea ce priveste mita (Suedia). Incet-incet, ca si in cazul Siemens, vor aparea in atentia procurorilor straini si nume ale unor "consultanti" ce au operat in Romania. Probabil ca aceasta este singura cale de a-i prinde pe rechinii si crocodilii romani caci DNA-ul nostru scump si drag nu a reusit mai nimic pana acum.
Wednesday, February 21, 2007
Reducerea birocratiei
Cum ar fi sa-ti schimbi permisul de conducere prin posta? Sa completezi formularul, sa pui poza si sa trimiti plicul la adresa politiei iar dupa cateva saptamani sa-ti vina noul permis in posta, acasa, cat timp tu esti la servici. SF? Nu. Asta se intampla cam peste tot in lumea civilizata, in Anglia si chiar si in Italia. In Romania...
Avantajele reducerii birocratiei, din pacate, nu se afla pe agenda publica. Nu. Nu conteaza ca in acest fel, oamenii vor fi mai productivi, nu conteaza impactul benefic asupra circulatiei si asupra reducerii noxelor, asupra scaderii cheltuilelilor administrative (si deci si a taxelor), a faptului ca oamenii, in loc sa stea la coada la Udriste, isi vor petrece timpul ori la servici ori in diferite alte locuri generatoare de crestere economica. Nu, toate aceste avantaje pentru cetatean, pentru societate si pentru economie par a fi disparut total de pe agenda publica.
Avantajele reducerii birocratiei, din pacate, nu se afla pe agenda publica. Nu. Nu conteaza ca in acest fel, oamenii vor fi mai productivi, nu conteaza impactul benefic asupra circulatiei si asupra reducerii noxelor, asupra scaderii cheltuilelilor administrative (si deci si a taxelor), a faptului ca oamenii, in loc sa stea la coada la Udriste, isi vor petrece timpul ori la servici ori in diferite alte locuri generatoare de crestere economica. Nu, toate aceste avantaje pentru cetatean, pentru societate si pentru economie par a fi disparut total de pe agenda publica.
Friday, February 16, 2007
Adoptarea englezei ca limba oficiala in Romania va aduce avantaje economice
Limba engleza este deja lingua franca. Business-urile se conduc in aceasta limba, globalizarea este deja o realitate iar la angajarea in majoritatea firmelor cunoasterea limbii engleze este un plus.
Economia romaneasca se orienteaza din ce in ce mai mult pe export si pe comert exterior in general. Asta este bine, caci inseamna ca economia este deschisa. Cele mai deschise economii in acest sens din lume sunt 2 economii asiatice: Hong Kong si Singapore, ambele cu engleza ca limba oficiala.
Din ce in ce mai mult, Romania devine un centru de servicii european. Recent, Bill Gates a venit la Bucuresti pentur a deschide un serviciu Microsoft pentru Europa. Ne este cunoscut ca India este cel mai mare exportator de astfel de servicii. Printre limbile oficiale din India se numara si engleza. Iar Irlanda a devenit tara membra UE cu cel mai ridicat PIB/locuitor si datorita faptului ca multe firme americane au ales aceasta tara pentru investitii si poarta catre UE datorita limbii engleze.
Cultural, cele mai mari evenimente se desfasoara in limba engleza, peste cateva zile va fi Oscarul. Majoritatea productiilor cinematografice sunt in limba engleza iar artisti chinezi si indieni sunt cunoscuti in lume mai ales datorita faptului ca filmele lor au fost in engleza sau bilingve.
Marile universitati si centre de studii post universitare au predarea in limba engleza.
In plus, circa 50 din cele 200 de state existente au engleza ca limba oficiala iar state precum Mongolia sau Chile considera sa o introduca in viitorul apropiat.
Este adevarat, Romania este o tara latina si sunt multi romani plecati in Spania sau in Italia. Insa adoptarea limbii engleze ca limba oficiala suplimentara, alaturi de romana, va impulsiona afacerile si produse romanesti isi vor gasi mai usor drumul catre piata globala. Desigur, ne putem gandi la adoptarea si altor limbi ca limbi oficiale: maghiara, germana si franceza datorita traditiilor dar si spaniola si italiana.
Economia romaneasca se orienteaza din ce in ce mai mult pe export si pe comert exterior in general. Asta este bine, caci inseamna ca economia este deschisa. Cele mai deschise economii in acest sens din lume sunt 2 economii asiatice: Hong Kong si Singapore, ambele cu engleza ca limba oficiala.
Din ce in ce mai mult, Romania devine un centru de servicii european. Recent, Bill Gates a venit la Bucuresti pentur a deschide un serviciu Microsoft pentru Europa. Ne este cunoscut ca India este cel mai mare exportator de astfel de servicii. Printre limbile oficiale din India se numara si engleza. Iar Irlanda a devenit tara membra UE cu cel mai ridicat PIB/locuitor si datorita faptului ca multe firme americane au ales aceasta tara pentru investitii si poarta catre UE datorita limbii engleze.
Cultural, cele mai mari evenimente se desfasoara in limba engleza, peste cateva zile va fi Oscarul. Majoritatea productiilor cinematografice sunt in limba engleza iar artisti chinezi si indieni sunt cunoscuti in lume mai ales datorita faptului ca filmele lor au fost in engleza sau bilingve.
Marile universitati si centre de studii post universitare au predarea in limba engleza.
In plus, circa 50 din cele 200 de state existente au engleza ca limba oficiala iar state precum Mongolia sau Chile considera sa o introduca in viitorul apropiat.
Este adevarat, Romania este o tara latina si sunt multi romani plecati in Spania sau in Italia. Insa adoptarea limbii engleze ca limba oficiala suplimentara, alaturi de romana, va impulsiona afacerile si produse romanesti isi vor gasi mai usor drumul catre piata globala. Desigur, ne putem gandi la adoptarea si altor limbi ca limbi oficiale: maghiara, germana si franceza datorita traditiilor dar si spaniola si italiana.
Friday, February 09, 2007
Un contract pierdut
TVR a pierdut contractul privind drepturile pentru difuzarea meciurilor din campionatul intern de fotbal pe un an si jumatate.
Iata analiza mea:
1. Aceasta pierdere este o dovada a incompetentei traditionale din TVR sau poate chiar a coruptiei. Dl Giurgiu, presedintele TVR, are datoria sa faca o investigatie (si daca doreste pot sa-i sugerez o firma specializata si respectabila in domeniu) si sa descopere cauzele acestei pierderi. Anumiti analisti sugereaza ca este vina dlui Giurgiu in primul rand pentru ca nu a verificat daca s-a trimis un ordin de plata. Astfel de acuzatii sunt exagerate, desigur, insa in mod clar cateva capete trebuie sa cada la TVR. Pe langa aceste capete, ar trebui re-analizata si componenta redactiei sport caci au ramas prea multi comentatori de fotbal.
2. Vina TVR-ului este ca nu reuseste sa aiba agilitatea unei firme private. Este o firma mamut, dar ar trebui sa fie si greoaie? Nu. Si in acest caz, ii pot recomanda dlui Giurgiu o firma de specialitate care sa-l ajute la creearea unei TVR mai suple.
3. Privind lucrurile in perspectiva, TVR-ul ar fi pierdut oricum in fata televiziunilor comerciale aceste drepturi peste 1 an jumate. Piata TV din Romania este una extrem de competitiva iar meciurile de fotbal iti aduc o audienta garantata, iar asta inseamna venituri sigure, date din publicitate. Insa TVR-ul, datorita constrangerilor legale, nu ar fi putut mentine profitabilitatea transmisiunilor de fotbal decat in conditiile in care s-ar mari taxa TV.
4. Se vorbeste ca TVR ar risca sa piarda si meciurile echipei nationale de fotbal. Dupa parerea mea, datorita faptului ca Romania are o televiziune de stat si ca vizionarea meciurilor echipei nationale poate fi considerata de interes public ridicat, atunci TVR ar trebui, legal, sa obtina aceste drepturi de difuzare.
5. TVR are si venituri din publicitate. Dl. Giurgiu, pentru ca tot s-a ajuns aici, ar trebui sa scrie in raportul TVR daca TVR-ul isi maximizeaza veniturile. As dori o analiza din partea TVR care sa expuna public care a fost CPP-ul televiziunii comparativ cu al televiziunilor comerciale. Probabil ca acest indicator de pret (CPP-ul adica) si comparatia cu cel din zona comerciala ar trebui sa devina un target al conducerii TVR. Asta daca tot are grija de taxele platite de cetatean.
6. Dl. Giurgiu se plange ca, prin aceasta pierdere, oamenii care nu au acces la Dogan TV ar fi privati de vizionarea meciurilor. Iata o alta idee data pe gratis dlui. Giurgiu: sa cumpere TVR drepturile de a viziona pe TVR International pentru strainatate (unde oricum audienta Dogan nu este afectata) precum si drepturile de a difuza meciurile in reluare. Aceasta solutie i-ar multumi pe toti si poate ca le-ar da idei de crestere a veniturilor si celor de la Liga de Fotbal. Prin comparatie, Liga Engleza realizeaza 675 de milioane de lire sterline (1 miliard de euro) anual din vanzarea drepturilor in afara Angliei. Liga spaniola realizeaza undeva la 333 de milioane de euro anual. Liga lui Mitica? Circa zero; lei, nu euro.
7. Cred totusi ca aceasta pierdere are si efecte pozitive: pe langa faptul ca s-a reluat discutia asupra competentei managementului firmelor de stat, cred ca societatea va beneficia si pentru ca fotbalo-mania si scandalurile aferente (inventate sau exagerate de mass-media comerciala) va disparea de pe TVR, postul cu gradul de penetrare cel mai ridicat.
Si cu ocazia asta, poate ca si mass-media comerciala va reflecta asupra modului in care prezinta fotbalul intern si sa nu mai inflameze inutil spiritele in goana lor dupa audienta. Poate au invatat si din recenta lectie de italiana. Sau poate nu.
Iata analiza mea:
1. Aceasta pierdere este o dovada a incompetentei traditionale din TVR sau poate chiar a coruptiei. Dl Giurgiu, presedintele TVR, are datoria sa faca o investigatie (si daca doreste pot sa-i sugerez o firma specializata si respectabila in domeniu) si sa descopere cauzele acestei pierderi. Anumiti analisti sugereaza ca este vina dlui Giurgiu in primul rand pentru ca nu a verificat daca s-a trimis un ordin de plata. Astfel de acuzatii sunt exagerate, desigur, insa in mod clar cateva capete trebuie sa cada la TVR. Pe langa aceste capete, ar trebui re-analizata si componenta redactiei sport caci au ramas prea multi comentatori de fotbal.
2. Vina TVR-ului este ca nu reuseste sa aiba agilitatea unei firme private. Este o firma mamut, dar ar trebui sa fie si greoaie? Nu. Si in acest caz, ii pot recomanda dlui Giurgiu o firma de specialitate care sa-l ajute la creearea unei TVR mai suple.
3. Privind lucrurile in perspectiva, TVR-ul ar fi pierdut oricum in fata televiziunilor comerciale aceste drepturi peste 1 an jumate. Piata TV din Romania este una extrem de competitiva iar meciurile de fotbal iti aduc o audienta garantata, iar asta inseamna venituri sigure, date din publicitate. Insa TVR-ul, datorita constrangerilor legale, nu ar fi putut mentine profitabilitatea transmisiunilor de fotbal decat in conditiile in care s-ar mari taxa TV.
4. Se vorbeste ca TVR ar risca sa piarda si meciurile echipei nationale de fotbal. Dupa parerea mea, datorita faptului ca Romania are o televiziune de stat si ca vizionarea meciurilor echipei nationale poate fi considerata de interes public ridicat, atunci TVR ar trebui, legal, sa obtina aceste drepturi de difuzare.
5. TVR are si venituri din publicitate. Dl. Giurgiu, pentru ca tot s-a ajuns aici, ar trebui sa scrie in raportul TVR daca TVR-ul isi maximizeaza veniturile. As dori o analiza din partea TVR care sa expuna public care a fost CPP-ul televiziunii comparativ cu al televiziunilor comerciale. Probabil ca acest indicator de pret (CPP-ul adica) si comparatia cu cel din zona comerciala ar trebui sa devina un target al conducerii TVR. Asta daca tot are grija de taxele platite de cetatean.
6. Dl. Giurgiu se plange ca, prin aceasta pierdere, oamenii care nu au acces la Dogan TV ar fi privati de vizionarea meciurilor. Iata o alta idee data pe gratis dlui. Giurgiu: sa cumpere TVR drepturile de a viziona pe TVR International pentru strainatate (unde oricum audienta Dogan nu este afectata) precum si drepturile de a difuza meciurile in reluare. Aceasta solutie i-ar multumi pe toti si poate ca le-ar da idei de crestere a veniturilor si celor de la Liga de Fotbal. Prin comparatie, Liga Engleza realizeaza 675 de milioane de lire sterline (1 miliard de euro) anual din vanzarea drepturilor in afara Angliei. Liga spaniola realizeaza undeva la 333 de milioane de euro anual. Liga lui Mitica? Circa zero; lei, nu euro.
7. Cred totusi ca aceasta pierdere are si efecte pozitive: pe langa faptul ca s-a reluat discutia asupra competentei managementului firmelor de stat, cred ca societatea va beneficia si pentru ca fotbalo-mania si scandalurile aferente (inventate sau exagerate de mass-media comerciala) va disparea de pe TVR, postul cu gradul de penetrare cel mai ridicat.
Si cu ocazia asta, poate ca si mass-media comerciala va reflecta asupra modului in care prezinta fotbalul intern si sa nu mai inflameze inutil spiritele in goana lor dupa audienta. Poate au invatat si din recenta lectie de italiana. Sau poate nu.
Monday, February 05, 2007
Ambitiile economice pe 2007 ale dlui Tariceanu
Am citit acest articol in ZF despre ambitiile economice pe 2007 ale primului ministru al Romaniei, dl. Tariceanu.
Pe scurt, iata care ar fi aceste ambitii:
1. privatizarea Daewoo Craiova si construirea unui model similar cu cel al Dacia
2. sa pastreze cota unica si sa micsoreze cu moderatie CAS-ul
3. atragerea a noi investitii in energie si utilitati
4. management performant la CEC si Tarom
Sunt de acord cu toate aceste puncte. Insa cred ca e cam putin intr-un an pentru unb prim-ministru. Si mai cred ca dl. Tariceanu ar trebui sa fie preocupat intr-o masura cel putin la fel de mare si de urmatoarele doua aspecte:
- eliminarea piedicilor birocratice si legislative din calea intreprinzatorilor si a cetatenilor
- rolul statului in economie ar fi trebuit clarificat.
Eliminarea Birocratiei
Cat timp pierde un intreprinzator pentru a-si legaliza propria afacere? Care sunt consturile birocratice functionarii unei firme? Care sunt costurile birocratice aferente angajarii unui salariat sau colaborator?
Care sunt costurile birocratice pe care fiecare cetatean le suporta pentru rezolvarea unor probleme simple, cum ar fi schimbarea adresei in buletin? Care sunt costurile totale suportate de cetateni pentru o birocratie incremenita cum este cea din Romania? Oare cu cat ar creste productivitatea romanilor si cu cat ar creste economia daca astfel de piedici ar fi inlaturate?
Care sunt proiectele guvernului ce merg in acest sens?
Mai degraba as astepta un astfel de raspuns decat un raspuns destul de la mintea cocosului ca la CEC si la Tarom avem nevoie de un management mai profesionist sau la faptul ca nu o se schimbe cota unica in 2007. Cota unica trebuie sa ramana neschimbata pana in 2017, cel putin pentru ca economia sa beneficieze din plin din aceasta masura.
Rolul statului in economie
Dl Tariceanu nu vorbeste despre acel fond mamut: "Proprietatea" si cum vede el rolul acestui fond. Estimarile initiale indicau o valoare de circa 10 miliarde de euro pentru acest fond. Probabil ca serviciile conexe deservirii unui fond precum acesta ar depasi in valoare serviciile conexe ale intreprinderii Daewoo, in plus si profilul angajatilor ar fi usor mai ridicat.
Pe langa fondul Proprietatea care va fi in maini private, statul mai are si un numar impresionant de alte activitati economice si de participatii minoritare in diferite firme. Care va fi viitorul acestul participatii?
Despre acest aspect am scris acum ceva vreme urmatoarele:
As dori ca guvernul si toate celelate autoritati, agentii, primarii, deci entitati ce au de-a face cu banul si cu bunul public sa publice pe internet urmatoarele:
- lista cu toate firmele din subordine, cu link-uri catre site-urile firmelor respective, catre bilantul contabil (redat conform IFRS) si auditat de un Big 4. Pe fiecare site in parte as dori sa vad strategia entitatii publice si a firmei.
- lista cu toate activele detinute (terenuri, participatii, etc), concesionate si cum sunt gestionate, cat dureaza concesiunile, contractele precum si strategia entitatii publice refertitor la aceste active. In cazul participatiilor, vreau un link si comentarii ca la punctul de mai sus
- lista cu toate contractele + contractele incheiate de entitatea publica
- bugetul de venituri si cheltuieli si bilantul (auditat) al entitatii publice
- strategia clara a entitatilor in ceea ce priveste cele mai importante legi care afecteaza o comunitate: de la infrastructura la protectia mediului.
Intr-un cuvant: vreau transparenta totala.
Tot legat de rolul statului in economie nu imi este clar ce se va face in 2007 pentru a atinge acele obiective strategice ale economiei Romaniei, daca avem asa ceva.
Concluzie:
Planurile si ambitiile pentru 2007 ale premierului sunt bune insa nu suficiente pentru o relansare si modernizare a economiei si practicilor economice.
Pe scurt, iata care ar fi aceste ambitii:
1. privatizarea Daewoo Craiova si construirea unui model similar cu cel al Dacia
2. sa pastreze cota unica si sa micsoreze cu moderatie CAS-ul
3. atragerea a noi investitii in energie si utilitati
4. management performant la CEC si Tarom
Sunt de acord cu toate aceste puncte. Insa cred ca e cam putin intr-un an pentru unb prim-ministru. Si mai cred ca dl. Tariceanu ar trebui sa fie preocupat intr-o masura cel putin la fel de mare si de urmatoarele doua aspecte:
- eliminarea piedicilor birocratice si legislative din calea intreprinzatorilor si a cetatenilor
- rolul statului in economie ar fi trebuit clarificat.
Eliminarea Birocratiei
Cat timp pierde un intreprinzator pentru a-si legaliza propria afacere? Care sunt consturile birocratice functionarii unei firme? Care sunt costurile birocratice aferente angajarii unui salariat sau colaborator?
Care sunt costurile birocratice pe care fiecare cetatean le suporta pentru rezolvarea unor probleme simple, cum ar fi schimbarea adresei in buletin? Care sunt costurile totale suportate de cetateni pentru o birocratie incremenita cum este cea din Romania? Oare cu cat ar creste productivitatea romanilor si cu cat ar creste economia daca astfel de piedici ar fi inlaturate?
Care sunt proiectele guvernului ce merg in acest sens?
Mai degraba as astepta un astfel de raspuns decat un raspuns destul de la mintea cocosului ca la CEC si la Tarom avem nevoie de un management mai profesionist sau la faptul ca nu o se schimbe cota unica in 2007. Cota unica trebuie sa ramana neschimbata pana in 2017, cel putin pentru ca economia sa beneficieze din plin din aceasta masura.
Rolul statului in economie
Dl Tariceanu nu vorbeste despre acel fond mamut: "Proprietatea" si cum vede el rolul acestui fond. Estimarile initiale indicau o valoare de circa 10 miliarde de euro pentru acest fond. Probabil ca serviciile conexe deservirii unui fond precum acesta ar depasi in valoare serviciile conexe ale intreprinderii Daewoo, in plus si profilul angajatilor ar fi usor mai ridicat.
Pe langa fondul Proprietatea care va fi in maini private, statul mai are si un numar impresionant de alte activitati economice si de participatii minoritare in diferite firme. Care va fi viitorul acestul participatii?
Despre acest aspect am scris acum ceva vreme urmatoarele:
As dori ca guvernul si toate celelate autoritati, agentii, primarii, deci entitati ce au de-a face cu banul si cu bunul public sa publice pe internet urmatoarele:
- lista cu toate firmele din subordine, cu link-uri catre site-urile firmelor respective, catre bilantul contabil (redat conform IFRS) si auditat de un Big 4. Pe fiecare site in parte as dori sa vad strategia entitatii publice si a firmei.
- lista cu toate activele detinute (terenuri, participatii, etc), concesionate si cum sunt gestionate, cat dureaza concesiunile, contractele precum si strategia entitatii publice refertitor la aceste active. In cazul participatiilor, vreau un link si comentarii ca la punctul de mai sus
- lista cu toate contractele + contractele incheiate de entitatea publica
- bugetul de venituri si cheltuieli si bilantul (auditat) al entitatii publice
- strategia clara a entitatilor in ceea ce priveste cele mai importante legi care afecteaza o comunitate: de la infrastructura la protectia mediului.
Intr-un cuvant: vreau transparenta totala.
Tot legat de rolul statului in economie nu imi este clar ce se va face in 2007 pentru a atinge acele obiective strategice ale economiei Romaniei, daca avem asa ceva.
Concluzie:
Planurile si ambitiile pentru 2007 ale premierului sunt bune insa nu suficiente pentru o relansare si modernizare a economiei si practicilor economice.
Friday, February 02, 2007
Va recomand
Va recomand acest articol semnat de Rodica Culcer in EvZ. Este un articol scris dupa interviul cu Bill Gates. Nu este despre Bill Gates ci despre alte lucruri cu care sunt 100% de acord. Rodica Culcer este o adevarata surpriza pentru mine in sensul celor discutate in articol. O surpriza placuta datorita imaginii clare si viziunii din articol. Felicitari.
Thursday, February 01, 2007
salariul minim pe economie
Guvernul a hotarat ca salariul minim pe economie sa fie de 44o de lei, dar in cazul absolventilor de facultate, acesta sa fie de 880 de lei.
Eu stau si ma intreb oare cui ii foloseste un salariu minim pe economie mai ridicat in cazul absolventilor de facultate. Datele oficiale indica o rata a somajului mai ridicata in cazul tinerilor pana la 25 de ani fata de media pe tara. Daca un absolvent de facultate nu-si gaseste un loc de munca conform pregatirii sale si vrea sa se angajeze ospatar in lipsa de alte alternative, oare cine are de pierdut si cine de castigat?
Eu stau si ma intreb oare cui ii foloseste un salariu minim pe economie mai ridicat in cazul absolventilor de facultate. Datele oficiale indica o rata a somajului mai ridicata in cazul tinerilor pana la 25 de ani fata de media pe tara. Daca un absolvent de facultate nu-si gaseste un loc de munca conform pregatirii sale si vrea sa se angajeze ospatar in lipsa de alte alternative, oare cine are de pierdut si cine de castigat?
Wednesday, January 31, 2007
Crestere record a economiei Romaniei: 8,4% in 2006
Daca aceasta cifra avansata azi de presedintele Basescu va fi confirmata de INSSE pe 6 martie inseamna ca avem de-a face cu cea mai mare crestere economica anuala de dupa 1989.
Cifra avansata de 8,4% este mai mare decat estimarile initiale ale guvernului care se situau undeva la 8,0%.
Cifra avansata de 8,4% este mai mare decat estimarile initiale ale guvernului care se situau undeva la 8,0%.
Tuesday, January 30, 2007
RA APPS, chiriasii din casele nationalizate si institutii de stat
Va intrebati oare ce legatura au toate aceste entitati.
Am vazut zilele acestea plangerile unor chiriasi din case nationalizate pe la Primaria Bucuresti. Acesti chiriasi au stat cu chirie modica la stat toata viata lor. Asa au fost obisnuiti si nu cred ca s-ar putea sa-si schimbe vreodata modul de a fi. In locul lor m-as fi asigurat de mult ca am unde sa stau fara sa astept sa fiu evacuat pentru a reda casa pe care o folosesc proprietarului de drept. Insa inteleg ca dupa atatia ani de comunism, mental, pentru multi este greu sa inteleaga ca se pot ajuta singuri si atunci asteapta doar ajutorul de la stat. Din pacate, primariile nu au un fond locativ care sa raspunda, conform unei estimari, celor 40.000 de chiriasi.
Tot in aceste zile (vezi post anterior) s-a dezbatut utilitatea RA APPS si decizia politica a guvernului a fost sa vanda cele 700 de proprietati prin licitatie publica. Este o decizie inteleapta.
Tot zilele astea am vazut cozi la ANL, case ce se dau dupa anumite criterii, in special de varsta, dar si de venituri.
In acelasi timp institutii precum Ministerul Invatamantului au probleme in a angaja profesori in marile orase, datorita salariilor mici si chiriilor mari.
Exista, cred eu, solutii la problemele locative ale chiriasilor si angajatilor la stat.
In primul rand: sumele de bani ce se vor obtine din vanzarea proprietatilor RA APPS ar trebui destinate constructiei sau achizitiei de locuinte sociale.
Chiriasii ce vor parasi casele ce pe drept vor reveni proprietarilor ar trebui ajutati dupa caz. Eu cred ca daca acesti chiriasi sunt si pensionari, solutii de o casa noua la un pret mic se pot gasi, in cazul Bucurestiului, in satele/comunele din jud. Giurgiu, Dambovita, Calarasi unde preturile sunt mici si unde exista multe case nelocuite sau locuite partial si care pot fi cumparate de primaria Bucuresti la pret de 5-10.000 euro, mult mai convenabil decat construirea unui apartament social in Bucuresti. In felul asta, pensionarii ar beneficia atat de o casa cat si de un cost al vietii mai mic dar si de o viata mai sanatoasa (aer curat, odihna activa, etc.)
Cred ca ANL ar trebui sa-si schimbe prioritatile si sa lucreze in primul rand pentru institutii de stat cum ar fi invatamantul, institutii ce au serioase dificultati in a atrage personal calificat. O schema usor de implementat ar fi vanzarea, in mod gratuit, a locuintei sociale daca respectivul locatar a lucrat mai mult de o anumita perioada (sa zicem 15 ani) in cadrul institutiilor de stat. Iar sumele din vanzarea RA APPS s-ar putea folosi la ANL pentru dezvoltarea acestor tipuri de programe.
Am vazut zilele acestea plangerile unor chiriasi din case nationalizate pe la Primaria Bucuresti. Acesti chiriasi au stat cu chirie modica la stat toata viata lor. Asa au fost obisnuiti si nu cred ca s-ar putea sa-si schimbe vreodata modul de a fi. In locul lor m-as fi asigurat de mult ca am unde sa stau fara sa astept sa fiu evacuat pentru a reda casa pe care o folosesc proprietarului de drept. Insa inteleg ca dupa atatia ani de comunism, mental, pentru multi este greu sa inteleaga ca se pot ajuta singuri si atunci asteapta doar ajutorul de la stat. Din pacate, primariile nu au un fond locativ care sa raspunda, conform unei estimari, celor 40.000 de chiriasi.
Tot in aceste zile (vezi post anterior) s-a dezbatut utilitatea RA APPS si decizia politica a guvernului a fost sa vanda cele 700 de proprietati prin licitatie publica. Este o decizie inteleapta.
Tot zilele astea am vazut cozi la ANL, case ce se dau dupa anumite criterii, in special de varsta, dar si de venituri.
In acelasi timp institutii precum Ministerul Invatamantului au probleme in a angaja profesori in marile orase, datorita salariilor mici si chiriilor mari.
Exista, cred eu, solutii la problemele locative ale chiriasilor si angajatilor la stat.
In primul rand: sumele de bani ce se vor obtine din vanzarea proprietatilor RA APPS ar trebui destinate constructiei sau achizitiei de locuinte sociale.
Chiriasii ce vor parasi casele ce pe drept vor reveni proprietarilor ar trebui ajutati dupa caz. Eu cred ca daca acesti chiriasi sunt si pensionari, solutii de o casa noua la un pret mic se pot gasi, in cazul Bucurestiului, in satele/comunele din jud. Giurgiu, Dambovita, Calarasi unde preturile sunt mici si unde exista multe case nelocuite sau locuite partial si care pot fi cumparate de primaria Bucuresti la pret de 5-10.000 euro, mult mai convenabil decat construirea unui apartament social in Bucuresti. In felul asta, pensionarii ar beneficia atat de o casa cat si de un cost al vietii mai mic dar si de o viata mai sanatoasa (aer curat, odihna activa, etc.)
Cred ca ANL ar trebui sa-si schimbe prioritatile si sa lucreze in primul rand pentru institutii de stat cum ar fi invatamantul, institutii ce au serioase dificultati in a atrage personal calificat. O schema usor de implementat ar fi vanzarea, in mod gratuit, a locuintei sociale daca respectivul locatar a lucrat mai mult de o anumita perioada (sa zicem 15 ani) in cadrul institutiilor de stat. Iar sumele din vanzarea RA APPS s-ar putea folosi la ANL pentru dezvoltarea acestor tipuri de programe.
Friday, January 19, 2007
Schimbarea la fata a Romtelecom
Eram sceptic, insa surse din interiorul Romtel imi spuneau acum cativa ani ca lucrurile se schimba, ca Romtel este pe cale sa rupa definitiv cu imaginea pre 1997. Iata ca au trecut 10 ani de la o achizitie controversata si intr-adevar, acum se vede o schimbare la fata in Romtel.
Acum cateva luni am auzit de Dolce. Acum se pare ca au ajuns la 140.000 de abonati. Si vor sa implementeze ceea ce orice firma din domeniu evalueaza la ora actuala: quad-play-ul.
Cititi acest interviu din EvZ:
http://www.evz.ro/article.php?artid=288454
Si site-ul Romtel:
http://www.romtelecom.ro/ro/index.html
Un articol foarte bun pro si contra quad-play-ului a aparut in Technology Quarterly (Q3) in The Economist.
Acum cateva luni am auzit de Dolce. Acum se pare ca au ajuns la 140.000 de abonati. Si vor sa implementeze ceea ce orice firma din domeniu evalueaza la ora actuala: quad-play-ul.
Cititi acest interviu din EvZ:
http://www.evz.ro/article.php?artid=288454
Si site-ul Romtel:
http://www.romtelecom.ro/ro/index.html
Un articol foarte bun pro si contra quad-play-ului a aparut in Technology Quarterly (Q3) in The Economist.
Thursday, January 18, 2007
RA-APPS si menirea sa
Wednesday, January 17, 2007
Din nou despre CEC
Am scris acum ceva vreme ca statul trebuie sa scape cat mai rapid de CEC.
Am citit azi in ZF un interviu cu presedintele CEC. Omul se plange si se tanguie de problemele CEC, de cat de lovit de soarta a fost si este CEC, da niste date pe care nu stiu daca sa le cred sau nu, explica niste strategii pe care CEC le-ar dori (dar pe care ma indoiesc ca are resursele necesare pentru a le realiza).
Raman la parerea ca a fost o mare greseala faptul ca CEC nu a fost privatizat. Si cred ca suma alocata de catre guven recapitalizarii sunt bani aruncati pe apa sambetei.
Ca sa va dau un exemplu de cat de lung este drumul ce trebuie sa-l faca CEC, iata o comparatie intre site-urile CEC, BCR si Natwest (UK), concluziile le trageti si singuri:
CEC:
http://www.cec-sa.ro/
BCR:
http://www.bcr.ro/irj/portal/?site=bcr_ro
Natwest:
http://www.natwest.com/
Am citit azi in ZF un interviu cu presedintele CEC. Omul se plange si se tanguie de problemele CEC, de cat de lovit de soarta a fost si este CEC, da niste date pe care nu stiu daca sa le cred sau nu, explica niste strategii pe care CEC le-ar dori (dar pe care ma indoiesc ca are resursele necesare pentru a le realiza).
Raman la parerea ca a fost o mare greseala faptul ca CEC nu a fost privatizat. Si cred ca suma alocata de catre guven recapitalizarii sunt bani aruncati pe apa sambetei.
Ca sa va dau un exemplu de cat de lung este drumul ce trebuie sa-l faca CEC, iata o comparatie intre site-urile CEC, BCR si Natwest (UK), concluziile le trageti si singuri:
CEC:
http://www.cec-sa.ro/
BCR:
http://www.bcr.ro/irj/portal/?site=bcr_ro
Natwest:
http://www.natwest.com/
Monday, January 15, 2007
Expresii ce trebuiesc evitate in ziarele financiare
Am deschis azi ZF si am vazut acest articol care spune ca "un bucurestean produce de doua ori mai mult decat un provincial".
In primul rand, oriunde in lume, PIB-ul pe locuitor al capitalei economice este mai mare decat media pe tara, datorita faptului ca numai aici se desfasoara anumite servicii de valoarea adaugata mare, servicii unde sunt atrasi atat locuitori ai capitalei economice cat si straini sau "provinciali".
In al doilea rand, nu sunt asa de sigur ca informatiile privitoare la PIB sunt corecte. De ex. nu stiu daca la PIB-ul Bucurestiului a fost inclusa intreaga activitate a unor firme ce au sediul la Bucuresti (cum ar fi Vodafone, Orange, etc) sau doar cota parte aferenta numarului de abonati locali si ale activitatilor centrale.
In al treilea rand, trebuie specificat faptul ca in general costul vietii este mai ridicat in capitala economica.
In al patrulea rand, astfel de titluri par a fi titluri de ziare de interes general, nu financiar. In Romania actuala cand vedem in fiecare zi opinii de "patriotism local" sau cereri de autonomie financiara, astfel de articole din partea unui ziar financiar de talia ZF nu cred ca fac bine.
In primul rand, oriunde in lume, PIB-ul pe locuitor al capitalei economice este mai mare decat media pe tara, datorita faptului ca numai aici se desfasoara anumite servicii de valoarea adaugata mare, servicii unde sunt atrasi atat locuitori ai capitalei economice cat si straini sau "provinciali".
In al doilea rand, nu sunt asa de sigur ca informatiile privitoare la PIB sunt corecte. De ex. nu stiu daca la PIB-ul Bucurestiului a fost inclusa intreaga activitate a unor firme ce au sediul la Bucuresti (cum ar fi Vodafone, Orange, etc) sau doar cota parte aferenta numarului de abonati locali si ale activitatilor centrale.
In al treilea rand, trebuie specificat faptul ca in general costul vietii este mai ridicat in capitala economica.
In al patrulea rand, astfel de titluri par a fi titluri de ziare de interes general, nu financiar. In Romania actuala cand vedem in fiecare zi opinii de "patriotism local" sau cereri de autonomie financiara, astfel de articole din partea unui ziar financiar de talia ZF nu cred ca fac bine.
Deloitte, Parmalat si intreprinderile de stat falimentare
Iata ca Deloitte se pare ca va plati (cf. EvZ) 149 de milioane de euro catre Parmalat pentru rolul sau in auditul efectuat pentru firma italiana.
Va reamintesc ca Grant Thornton Italia SpA, auditorul secundar (si fostul auditor principal al Parmalat pentru mai bine de 15 ani) a dat faliment in urma acestui scandal, iar 2 parteneri ai acestei foste firme de audit sunt in inchisoare.
Eu stau si ma intreb: dar pentru toate privatizarile si restructurarile esuate din Romania, cine raspunde?
Va reamintesc ca Grant Thornton Italia SpA, auditorul secundar (si fostul auditor principal al Parmalat pentru mai bine de 15 ani) a dat faliment in urma acestui scandal, iar 2 parteneri ai acestei foste firme de audit sunt in inchisoare.
Eu stau si ma intreb: dar pentru toate privatizarile si restructurarile esuate din Romania, cine raspunde?
Subscribe to:
Posts (Atom)
