De ce vor tinerii sa plece din Romania

Va recomand acest articol din Capital, semnat de Ionut Popescu. Si, ca sa nu o lungesc, va recomand toate articolele scrise de Ionut Popescu.

Solutia corecta: consortiile in constructii

Hotnews.ro anunt azi ca un consortiu romanesc format din 5 firme de constructii, a castigat licitatia pentru contructia autostrazii Bucuresti - Ploiesti.

Asta se intampla dupa ce societatile de constructii romanesti nu au avut nicio sansa pentru alte lucrari de infrastructura autohtone, de ex. Pasajul Basarab din Bucuresti.

George Copos si-a facut blog

Incredibil dar adevarat!

George Copos doreste democratie la Rapid. De aceea a ales sa se consulte cu rapidistii.

Am avut o postare recenta despre new-media si despre un exemplu. Culmea, exemplul dat este fix site-ul suporterilor rapidisti:

http://www.fzr.ro/

Acum, fzr.ro vrea sa ia un pic painea de la gura lui Gusti Roman (care are un premiu personal de la mine pentru initiative pe internet in 2006). Eu le urez succes!

Iata blogul lui George Copos:

http://copos.fzr.ro/

Un post de televiziune rau intentionat: EuroNews

Recunosc, au fost ani la rand cand ma uitam dimineata la cafea, inainte sa plec la servici la stirile EuroNews. Mi se pareau echilibrate, facute cu profesionalism si erau o alternativa la stirile romanesti. Ma obisnuisem cu aceasta televiziune incat o urmaream si cand eram plecat in delegatii sau detasat in diferite colturi ale Europei.

Urmarind insa de atata timp acest post de televiziune cu sediul la Paris, mi-am dat seama ca nu este atat de echilibrat precum credeam si ca are o pozitie politica care este de multe ori departe de realitate.

Cateva exemple:
- EuroNews se incapataneaza sa prezinte mai tot timpul carutze si fetze de oameni sarmani cand aduce vorba de Romania. Nu zic nu, sunt si acestea realitati, dar nu este REALITATEA.
- dupa ce G Bush a declarat zilele trecute ca intr-adevar CIA a interogat cateva zeci de suspecti in afara teritoriului SUA, imediat EuroNews a indicat numai Romania si posibilitatea ca Romania sa nu intre in UE daca e adevarat. Nu conteaza ca in Romania au fost identificate doar vreo 20 de zboruri "suspecte" in timp ce in Germania au fost vreo 480. Nu, ceea ce conta era sa arate cu degetul catre Romania. Cu ceva vreme in urma aratau cu degetul si spre Polonia, ma mir ca le-a scapat
- in recentul conflict din Liban, aratau aproape in exclusivitate ce faceau israelienii acolo, cum aruncau cu bombe. Nu zic nu, era de aratat. Si intotdeauna luau declaratii de la oameni din zona si sustineau ideea ca pe acolo sunt numai oameni care nu au nicio legatura cu Hezbollah dar le place israelienilor sa bombardeze oameni nevinovati. Nu au explicat nici pana azi misterul mortii celor 100 de soldati israelinei din acel conflict. Se sinucideau?
- azi dimineata alta stire EuroNews cum ca nu sunt forte NATO suficiente in Afganistan si ca niciun membru NATO nu vrea sa mai trimita trupe. Deschid calculatorul si vad be BBC Romanian ca Polonia va trimite 1000 de soldati.

EuroNews m-a deceptionat. Dar nu ma obliga nimeni sa mai ma uit la EuroNews de acum incolo.

Politica externa a Romaniei, UE si Rusia

Ieri, Vladimir Putin a anuntat ca Rusia a achizitionat un pachet de 5% din EADS pentru suma de 1 miliard de euro si ca intentia Rusiei este de a mai achizitiona.

De EADS am auzit cu totii si stim ce lucrari fac ei la noi in tara. Ce nu stiam era intentia Frantei si a Germaniei de a oferi si Rusiei posibilitatea de a lua parte la EADS. Rusia va avea acces prin reprezentantii sai in EADS la planurile Romaniei de securizare a frontierelor si la tehnologia respectiva.

Insa mutarea Rusiei si acceptul Frantei si Germaniei nu surprind. Mutarea vine firesc dupa ce Gerhard Schroeder cu onor conduce un proiect de constructie a unui gazoduct de 10 miliarde de euro ce leaga Rusia de Germania si in mod deliberat ocoleste tarile mici si recalcitrante (Polonia si Tarile Baltice). Proiectele comune din domeniul energiei sunt destule si in crestere. De curand, ungurii s-au trezit ca transportul gazelor in tara lor este organizata de Gazprom desi Ungaria a privatizat societatea de transport gaze catre E.On din Germania.

Nu a surprins nici inversunarea conducerii Arcelor de a forta fuziunea cu Severstal (controlata de un oligarh cu buletin de Kremlin).

Dupa 17 ani de tranzitie grea, Romania va intra, iata, in UE. Romanii isi vor vedea visul de normalitate implinit. In sfarsit intram in UE! Dar iata ca motorul franco - german al UE nu numai ca este cel mai sceptic in ceea ce priveste aderarea Romaniei si are cea mai proasta presa despre Romania din lume, iata ca acest motor franco-german incurajeaza relatiile cu o tara ca Rusia, in total dezinteres fata de tarile europene ce au stat 50 de ani sub papuc sovietic. Cine este Rusia? Este o tara nedemocratica in care oamenii stiu sa citeasca dar sunt analfabeti civici, este o tara bogata dar ale carei bogatii sunt controlate de o clica apropiata fostului KGB, este o tara ce actioneaza impotriva propriilor cetateni, este o tara ce controleaza si face viata grea si cetatenilor altor tari (R Moldova, Ucraina, Bielorusia, Gruzia).

Dar, in numele unei politici extrem de opace, Franta si Germania isi strang relatiile cu Rusia.

Iar Romania va intra de la 1.01.2007 in UE, o UE dominata de Franta si Germania.

Care va fi deci politica Romaniei in ceea ce priveste relatiile cu Rusia? Sunt 2 paliere:

1. Primul palier ar fi cel al R Moldova. Rusia a demonstrat inca de la inceput ca ii este atat de draga R Moldova incat nu o lasa se se desparta. A inventat un conflict in Transnistria si altul in Gagauzia, a controlat viata politica a Moldovei si i-a tinut in mod deliberat cetatenii in saracie. Desigur, intentia actualei puteri de la Bucuresti de a atrage R Moldova in UE pare a fi cea mai buna solutie. Sunt insa sceptic ca Rusia (si in consecinta si Franta si Germania) ar fi de acord cu asa ceva. Cred ca puterea de la Bucuresti trebuie sa inteleaga cat de repede ce s-a hotarat pentru R Moldova. Si daca s-a hotarat intr-adevar ca R Moldova va ramane in sfera de influenta a Rusiei, atunci vom avea o singura solutie ca sa rezolvam problema romanilor de acolo: sa li se elibereze imediat pasapoarte romanesti tuturor doritorilor pentru a le reda libertatea. Ceea ce e important sunt oamenii de acolo iar asta trebuie sa fie prioritatea Romaniei. (ca fapt divers numarul de aplicatii pentru pasaport romanesc la consulatul de la Chisinau a atins un record de 80.000 de cereri in luna August). (ca alt fapt divers mi se face parul maciuca atunci cand pe Euronews (cu sediul la Paris, printre altele) ocupantii rusi sunt prezentati drept "peacekeepers")

2. Al doilea palier este cel al cetatenilor aflati inca sub puterea oligarhiei de la Kremlin. Ca romani, stim bine ce inseamna un sistem opresiv si apreciem mai bine decat multi altii ce inseamna democratia si ce inseamna sa o inveti si sa inveti sa o aplici, ce inseamna simt civic. Am avut o sansa istorica si cred ca este de datoria noastra civica sa ne pese de cetatenii rusi, bielorusi si ucrainieni (nu-i asa ca e de cascadorii rasului situatia cu Iuscenko si Ianukovici?) care sunt tinuti in continuare in intuneric de catre oligarhia de le Kremlin, cu acceptul rusinos al Frantei si al Germaniei.

Noul Cod al Muncii

Noul cod al muncii se doreste mai liberal, ceea ce e bine. Nu trebuie sa cadem intr-o rigiditate a fortei de munca ce pe termen lung va afecta negativ economia.

Economia trebuie sa fie dechisa. Trebuie sa fie usor sa concediezi pe cineva (cu just temei sau pentru restructurare) tocmai pentru a fi usor sa angajezi. Caci daca angajezi pe cineva pe perioada nedeterminata si iti este imposibil sa-l concediezi (cam cum se intampla in Italia, de ex.) atunci orice angajator se gandeste de 2 ori inainte sa ofere cuiva vreun contract.

De asemenea, o piata a muncii flexibila atrage investitii straine si pune presiune pe angajati sa fie cat mai competitivi.

O singura problema in aplicarea acestui nou cod al muncii: birocratia excesiva, greoaie si ineficienta.

Din nou despre restrictiile la munca in UE

A devenit un subiect obsendat pentru mass-media romaneasca sa vorbeasca despre dezbaterile din societatea britanica in ceea ce priveste accesul neingradit al cetatenilor romani la piata muncii britanice din 1.01.2007, data aderarii Romaniei la UE.

De la EvZ la Cotidianul, de la Realitatea TV la revista Capital curg tone de cerneala si sute de imagini si analize pe aceasta tema.

Eu le-as propune acestor gazete si teelviziuni, respectabile dealtfel, sa puna problema in felul urmator: de ce tari precum Franta si Germania nici macar nu au astfel de subiecte, mai ales ca ne-au pus din start restrictii pe 7 ani ?!

Stiri bune: in Romania chiar se face reforma

Nu o spun numai eu ci si cei de la BBC care comenteaza un studiu al Bancii Mondiale (rezumatul aici).

Felicitari!

PS. Acelasi raport mentioneaza si Ungaria dar la categoria "pasi inapoi". De fapt nu ma mir ca Ungaria face pasi inapoi, drept dovada o idee haioasa a vecinilor nostri care nu rezolva nici problema muncii la negru si, in plus, mareste birocratia (cu o lege complicata pentru o perioada de 2 ani, care se poate revizui, daca apar niste analize si niste prognoze, etc, etc --- total inutil!)

Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

Pornind de la o discutie cu Iulian Comanescu in care ma ruga sa pun doua intrebari lui Szolt Nagy, ministrul MCTI, mi-am dat seama ca nu e chiar asa de usor sa pui 2 intrebari simple. De ce? Pentru ca activitatea acestui minister nu face parte din agenda mass-media decat intr-un masura limitata si atunci nu ai acel back-ground care sa te faca sa pui intrebarile pe negandite.

Site-ul ministerului: http://www.mcti.ro/

Este ciudat dar tocmai acest minister care nu prea intra in atentia mass-media se ocupa cumva de viitorul nostru (si poate din cauza asta mass-media nu este interesata pentru ca nu se ocupa de cotidian).

Voi ce intrebari ati avea?

Restrictiile la munca in UE si politica Romaniei

Sunt 2 chestii aici.

In primul rand presa din Occident lanseaza tot felul de povesti cum ca romanii asteapta sa invadeze Occidentul.

Oricum, cifrele din presa straina (sau uneori spuse de oficialii straini in lipsa unor date certe) ar fi cam asa:
- Italia: 1-2 milioane
- Spania: 1-2 milioane
- Germania - 500.000 - 1 milion
- Franta - 500.000
- Austria - 200.000
- Grecia - 200.000
- Portugalia - 200.000
- Ungaria - 200.000

etc etc etc

Daca stam bine si ii adunam, plus romanii plecati in SUA, Canada, Rusia si Antarctica, cred ca populatia Romaniei ar da cu minus.


A doua chestiune este declaratia lui Basescu de ieri cum ca:

„Daca unele tari vor alege sa aplice acest sistem (care limiteaza accesul romanilor pe piata interna a fortelor de munca), Romania va aplica si ea masuri similare in cazul cetatenilor din respectivele tari. Nu trebuie sa se conteze pe timiditatea noastra“.

Ete na. Eu credeam ca Basescu insista ca Romania sa fie o economie deschisa, liberala, competitiva, care sa atraga resurse si sa atraga oameni pregatiti de care economia romaneasca are nevoie.

De ce trebuie sa ne intereseze ce fac altii ca sa luam si noi, ca prostii, masuri de retorsiune?

Romanii pleaca peste mari si tari, populatia tarii este in scadere iar economia creste. In mod clar avem nevoie de forta de munca si mai ales din cea calificata.

Care ar fi consecintele unei actiuni ca cea anuntata de Basescu? Probabil ca managerii straini vor cunoaste din nou pe pielea lor ce inseamna birocratia in Romania si cat costa aceasta birocratie. Si mai probabil ei nu se vor agita sa ia permise de munca in Romania si isi vor mentine salariile la ei in tara, si deci si impozitele. Si iar pierde Romania pentru ca nu va reusi sa colecteze niste impozite grase pe salarii mari.

Repet insa ca o astfel de decizie in primul rand nu e de dorit daca vrem o economie cat mai deschisa si liberala.

PS. ca sa nu se lase mai prejos, Guvernul "liberal" vine cu o idee mai populista aici

Non - problema Mona Musca

Vreau numai sa va indrept catre comentariile lui Calin Hera din EvZ (un comentariu de ieri aici si unul de saptamana trecuta aici). Este singura voce pe care am citit-o si care pune problema corect. Si m-am convins de asta mai ales dupa ce am citit scrisoarea lui Liiceanu.

Invatamantul superior trebuie privatizat. Dar cu cap

Iata cum e structurat mesajul meu:

1. De ce am scris si care e realiatea necunoscuta a unui ministru destul de cunoscut
2. Teoria chibritului invatamantului superior si unde merge el
3. Aplicatii practice si concluzii pt invatamantul superior romanesc.

1.

Am scris acest mesaj datorita unui prieten de pe forumul Cotidianului: CezarN. Aveam ideile clare cand am promis ca voi scrie. Insa mi-a fost asa de greu, mai ales ca am fost prins si cu alte lucruri, mai strimgente, cum ar fi revigorarea Romaniei Libere pe blogul lui Iulian Comanescu sau de recentele scene lacrimogene cu Mona Musca, singura, alaturi de Carol Sebastian pe care s-a bazat sistemul comunist pentru terorizarea noastra.

Si i-am promis lui CezarN ca o sa ma apuc de scris pe tema asta dupa ce am auzit din gura incompetentului nostru ministru al educatiei ca ar trebui ca profesorii universitari sa-si publice averile pentru a-i impiedica sa mai ia spaga. Haida de, daca dl. ministru ar sti limba engleza a managementului si a politicii probabil ca ar trebui sa aiba abonament la o revista care a scris in mod repetat cam asa despre tarile din Europa de Est:

"An even bigger difficulty is reforming the most complex bits of the public sector: health and education. Employers are increasingly complaining of labour shortages, especially skilled tradespeople and production workers. Along with labour regulations, employers say that skill shortages are the biggest problem they face. But the education system is not producing the right kind of workers. Indeed, it seems to be deteriorating. School scores, like health statistics, are worsening. These bits of the public sector are still rooted in communist-era thinking: inefficient, old-fashioned, largely immune from competition. In countries that have liberalised higher education, private-sector entrants have begun to make a difference. But schools almost everywhere still prize memorisation and regurgitation over critical thinking and creativity. That encourages cheating and corruption—and is bad for long-term competitiveness.

To be fair, even West European countries find reforming health and education very difficult. But the ex-captive nations do not have the luxury of time to dither about reform. They need growth and better public services to stop their best people emigrating and to end absolute poverty. They must improve their competitiveness if they are not to lose markets to rivals." (cf. The Economist).

2.

Un lucru este cert: intre primele 20 de universitati din lume, 17 sunt din SUA, 2 din Marea Britanie si una din Japonia. Iar toate acestea sunt universitati private. Universitatile din Europa Continentala au pierdut teren in fata celor de peste Ocean sau chiar si de peste canal.

Oare de ce? Sa fie din cauza modului in care sunt organizate si din cauza naturii proprietarului? Analiza facuta de mine spune ca da. Si anume ca universitatile Europei continentale care sunt inca legate de stat au tocmai acest handicap catre adevarata performanta.

Sa mai dau si cateva alte date care vor fi folosite in aceasta postare:

- de cand a inceput sa se decerneze un premiu Nobel pentru economie, Universitatea din Chicago a avut 9 laureati dar si alti 14 laureati au fost studenti sau au predat candva la aceasta Universitate

- universitatile din SUA atrag mai mult de 50% din totalul de doctoranzi straini

- Universitatea din Austin a reusit sa creeze in ultimii ani 100.000 de locuri de munca intr-un parc industrial din localitate

- Google, Yahoo, Sun, Cisco sunt companii create de fosti studenti ai Universitatii Stanford

- intr-un singur an, cercetatori angajati ai universitatilor din Boston depun circa 300 de noi patente

- in Franta, doar 2% dintre profesori s-au nascut in afara Frantei. In Elvetia, care are Universitati mai bune, acest procent este de 25%

- In SUA, doar 7% dintre profesorii unei universitati sunt fosti studenti ai acesteia. In schimb in Franta sunt 50% iar in Spania circa 95%. Nu sunt statistici pentru Romania dar presupun ca procentul este de peste 95%, uneori posturile de profesor se mostenesc din tata in fiu.

- extrem de putine universitati din Europa continentala angajeaza "fund raiser-i" profesionisti. In Romania sunt sigur ca nu avem niciuna.

Un studiu publicat de Pearson Publishing spune ca la ora asta, sunt cateva forte care au impact asupra invatamantului superior:

a. economia bazata pe cunoastere ("knowledge economy") - stim bine ca 90% dintre cei ce termina facultatile de calculatoare de la noi cam pleaca din tara. La fel si in alte domenii. Sunt 2 categorii majore de romani care emigreaza: tineri foarte bine pregatiti care merg in aceasta knowledge economy si ceilalti/"capsunarii". Trebuie sa existe o legatura clara intre ceea ce pregateste invatamantul si ceea ce e nevoie in economie.

b. globalizarea, + studenti straini, nu vom putem ridica ziduri pana la nesfarsit ca sa punem conditia cunoasterii limbii romane: cu o Romanie in UE, firmele vor prefera sa angajeze absolventi si din alte tari daca ii considera mai pregatiti. India produce 1 milion de ingineri pe an si tot atatia economisti plus jumatate de milion de doctori. Credeti ca vor ramane la infinit acolo? Sau chiar si invers, am citit ca anul trecut companii in domeniul IT: Microsoft, Sun, Cisco, IBM au decis investitii de 10 miliarde de dolari numai in 2005 datorita numarului mare de absolventi bine pregatiti in domentiul IT. Stiti ca sunt multi pacienti din occident care se opereaza la spitale de lux indiene la un sfert din costul platit acasa si pe o calitate asemanatoare? Iar firmele care se bazeaza pe o economie bazata pe cunoastere vor merge acolo unde va exista si cunoasterea. Asta inseamna si folosirea unei limbi unice, adica engleza.

c. competitia intre universitati si deci calitatea universitatilor - cele mai bune universitati cor atrage cei mai buni studenti. De aceea multi parinti romani cu posibilitati sau dupa eforturi uriase prefera sa-si trimita copiii mai degraba in strainatate.

3.

cum raspunde invatamantul superior romanesc fortelor de care spuneam mai sus?

Din capul locului nu voi insista pe asa-numitele universitari private la noi caci sunt de mana a 3-a, folosesc de multe ori profesori de la facultatile de stat pentru renumele lor pentru a atrage studenti. Un lucru este insa de remarcat: sunt multi parinti care sunt dispusi sa plateasca pentru facultatea copiilor lor.

In primul rand sa spunem lucrurile pozitive: invatamantul superior romanesc si-a asigurat autonomia universitara imediat dupa 1990. Multi profesori au plecat la specializare in strainatate. De ex. la ASE multi profesori au plecat in Franta si s-au intors si au impus normele de contabilitate franceze in Romania. Dar nici ASE-ul nu a reusit sa se transforme intr-o facultate recunoscuta international pentru ca nu a stiut cum sa o faca. A facut cativa pasi timizi cu SELS-ul (ASE-ul intr-o limba straina) dar cred ca putea face mai mult si anume ca majoritatea studentilor sa invete intr-o limba straina si sa se incurajeze si venirea unor studenti straini. Caci, slava domnului, macar in domeniul acesta, absolventii nu au probleme de angajare iar engleza este un "must".

In al doilea rand, am plecat de pe o pozitie destul de buna. De exemplu, facultatea de calculatoare din Timisoara produce pe banda rulanta informaticieni care iau imediat dupa aceea calea Vestului. Insa nimeni nu s-a gandit sa mareasca de 10 ori capacitatea, sa atraga fonduri si sa construiasca un campus universitar cu de 10 ori mai multi studenti, sa atraga fonduri si sa creeze institutii si firme pe langa universitate.

Sau cazul facultatii de medicina de la Bucuresti care atrage studenti straini (inclusiv din tari UE precum Grecia) dar care nu a reusit sa-si mareasca de 10 ori acest numar.

Lipsa privatizarii invatamantului superior ne-a facut sa pierdem multe oportunitati, ca in cazul facultatilor de calculatoare si informatica.

Universitatile si tarile sunt intr-o competitie din ce in ce mai acerba pentru cele mai bune minti. Romania pierde cei mai buni oameni si cei mai buni studenti. Romania nu atrage cati studenti straini ar putea atrage si, cel mai grav, nici macar atatia studenti romani cat ar putea atrage.

Banii in sistemul universitar dar si relatiile cu firmele si cu institutiile sunt cheia si garantul unui sistem educational de calitate. Iar calitatea atrage calitate. Este nevoie de profesionalizarea universtitatilor, este nevoie de atragerea de fonduri iar privatizarea pare sa fie singura solutie. Privatizarea inseamna si cresterea sumelor pe care studentii le vor plati pentru un invatamant de calitate si care ofera posibilitati.

Se va pune, corect, intrebarea daca nu cumva o astfel de organizare va indeparta studentii din familii nevoiase. Eu zic ca nu. Dar pentru asta trebuie sa intervina statul. Nu este obligatoriu ca toti romanii sa faca facultate dar tinerii destepti si cu pofta de invatat, daca nu au suficiente fonduri trebuie sa obtina burse de la stat, in urma unor politici clare. Iar cei ce provin din familii nici prea bogate si nici prea sarace trebuie sa aiba posibilitatea obtinerii de imprumuturi de la stat, cu dobanda subventionata, imprumuturi ce vor fi platite din salariile viitoare. Statul poate avea si un instrument ulterior in atragerea unor studenti buni in sistemul de stat prin renuntarea la aceste imprumuturi daca absolventii vor lucra, de ex. minim 5 ani in sistemul public.

PS. oarecum in completare, urmatoarea prezentare in EvZ

CEC: un pietroi ce ne atarna de gat

Am urmarit dezbaterile despre acest subiect: privatizarea CEC, cat ar valora, ce ar trebui facut, etc.

Romania a dus si duce inca o mare lipsa de specialisti si manageri care sa inteleaga cum funtioneaza economia de piata, care inteleg tendintele dintr-o piata mondiala din ce in ce mai integrata. Pe scurt, am avut nevoie (si au venit cu duiumul si pe salarii corecte) de specialisti straini. CEC insa s-a ferit de acestia. Iar rezultatele se vad: o banca ce a emis numai 6.500 de carti de credit (fata de cele 3 milioane ale BCR sau 1,5 milioane ale BRD), o banca ce numai de curand a instalat bancomate (unde de fapt eu cred ca e o tanti (angajata CEC) ascunsa in bancomat si care numara banii, o banca unde sunt mileuri pe calculatoare si unde serviciul de clienti este specific anilor '80 din Romania, nu din SUA.

CEC sta pe o imensa avere imobiliara si cica mai e si banca. Cu toate astea, profitul este minuscul. Daca ar inchiria spatiile pe care le detine, ar obtine lejer un profit de 10 ori mai mare.

Asadar valoarea CEC este valoarea imobilelor si atat. Maxim aceasta valoare se poate reduce datorita batailor de cap ce un nou investitor o sa le aiba cu restructurarea, cu trainingul (care zic eu ca sunt bani aruncati pe fereastra), cu investitiile.

Daca Romania ia un miliard de dolari pe CEC, putem sa bem nu una, ci 10 sampanii.

Rompetrol - un model de urmat

Nu vreau sa discut cum a facut Dinu Patriciu primul milion.

Insa vreau sa discut ce a facut Dinu Patriciu dupa aceea. Iar ceea ce a facut inseamna un succes de business, cel mai mare din istoria post decembrie 1989 din Romania.

Uitati-va ce scrie in Capital.

Si despre viziunea de afaceri a dlui Patriciu, si despre cea a dlui Burci, intr-o postare viitoare.