Crestere record a economiei Romaniei: 8,4% in 2006

Daca aceasta cifra avansata azi de presedintele Basescu va fi confirmata de INSSE pe 6 martie inseamna ca avem de-a face cu cea mai mare crestere economica anuala de dupa 1989.

Cifra avansata de 8,4% este mai mare decat estimarile initiale ale guvernului care se situau undeva la 8,0%.

RA APPS, chiriasii din casele nationalizate si institutii de stat

Va intrebati oare ce legatura au toate aceste entitati.

Am vazut zilele acestea plangerile unor chiriasi din case nationalizate pe la Primaria Bucuresti. Acesti chiriasi au stat cu chirie modica la stat toata viata lor. Asa au fost obisnuiti si nu cred ca s-ar putea sa-si schimbe vreodata modul de a fi. In locul lor m-as fi asigurat de mult ca am unde sa stau fara sa astept sa fiu evacuat pentru a reda casa pe care o folosesc proprietarului de drept. Insa inteleg ca dupa atatia ani de comunism, mental, pentru multi este greu sa inteleaga ca se pot ajuta singuri si atunci asteapta doar ajutorul de la stat. Din pacate, primariile nu au un fond locativ care sa raspunda, conform unei estimari, celor 40.000 de chiriasi.

Tot in aceste zile (vezi post anterior) s-a dezbatut utilitatea RA APPS si decizia politica a guvernului a fost sa vanda cele 700 de proprietati prin licitatie publica. Este o decizie inteleapta.

Tot zilele astea am vazut cozi la ANL, case ce se dau dupa anumite criterii, in special de varsta, dar si de venituri.

In acelasi timp institutii precum Ministerul Invatamantului au probleme in a angaja profesori in marile orase, datorita salariilor mici si chiriilor mari.

Exista, cred eu, solutii la problemele locative ale chiriasilor si angajatilor la stat.

In primul rand: sumele de bani ce se vor obtine din vanzarea proprietatilor RA APPS ar trebui destinate constructiei sau achizitiei de locuinte sociale.

Chiriasii ce vor parasi casele ce pe drept vor reveni proprietarilor ar trebui ajutati dupa caz. Eu cred ca daca acesti chiriasi sunt si pensionari, solutii de o casa noua la un pret mic se pot gasi, in cazul Bucurestiului, in satele/comunele din jud. Giurgiu, Dambovita, Calarasi unde preturile sunt mici si unde exista multe case nelocuite sau locuite partial si care pot fi cumparate de primaria Bucuresti la pret de 5-10.000 euro, mult mai convenabil decat construirea unui apartament social in Bucuresti. In felul asta, pensionarii ar beneficia atat de o casa cat si de un cost al vietii mai mic dar si de o viata mai sanatoasa (aer curat, odihna activa, etc.)

Cred ca ANL ar trebui sa-si schimbe prioritatile si sa lucreze in primul rand pentru institutii de stat cum ar fi invatamantul, institutii ce au serioase dificultati in a atrage personal calificat. O schema usor de implementat ar fi vanzarea, in mod gratuit, a locuintei sociale daca respectivul locatar a lucrat mai mult de o anumita perioada (sa zicem 15 ani) in cadrul institutiilor de stat. Iar sumele din vanzarea RA APPS s-ar putea folosi la ANL pentru dezvoltarea acestor tipuri de programe.

Schimbarea la fata a Romtelecom

Eram sceptic, insa surse din interiorul Romtel imi spuneau acum cativa ani ca lucrurile se schimba, ca Romtel este pe cale sa rupa definitiv cu imaginea pre 1997. Iata ca au trecut 10 ani de la o achizitie controversata si intr-adevar, acum se vede o schimbare la fata in Romtel.

Acum cateva luni am auzit de Dolce. Acum se pare ca au ajuns la 140.000 de abonati. Si vor sa implementeze ceea ce orice firma din domeniu evalueaza la ora actuala: quad-play-ul.

Cititi acest interviu din EvZ:

http://www.evz.ro/article.php?artid=288454

Si site-ul Romtel:

http://www.romtelecom.ro/ro/index.html

Un articol foarte bun pro si contra quad-play-ului a aparut in Technology Quarterly (Q3) in The Economist.

RA-APPS si menirea sa

Mi-a placut acest articol (semnat Ovidiu Nahoi) care pune punctul pe i: RA-APPS trebuie desfiintata.

Pe aceeasi tema si cu aceeasi propunere vine si Cristi Ghinea.

Din nou despre CEC

Am scris acum ceva vreme ca statul trebuie sa scape cat mai rapid de CEC.

Am citit azi in ZF un interviu cu presedintele CEC. Omul se plange si se tanguie de problemele CEC, de cat de lovit de soarta a fost si este CEC, da niste date pe care nu stiu daca sa le cred sau nu, explica niste strategii pe care CEC le-ar dori (dar pe care ma indoiesc ca are resursele necesare pentru a le realiza).

Raman la parerea ca a fost o mare greseala faptul ca CEC nu a fost privatizat. Si cred ca suma alocata de catre guven recapitalizarii sunt bani aruncati pe apa sambetei.

Ca sa va dau un exemplu de cat de lung este drumul ce trebuie sa-l faca CEC, iata o comparatie intre site-urile CEC, BCR si Natwest (UK), concluziile le trageti si singuri:

CEC:

http://www.cec-sa.ro/

BCR:

http://www.bcr.ro/irj/portal/?site=bcr_ro

Natwest:

http://www.natwest.com/

Expresii ce trebuiesc evitate in ziarele financiare

Am deschis azi ZF si am vazut acest articol care spune ca "un bucurestean produce de doua ori mai mult decat un provincial".

In primul rand, oriunde in lume, PIB-ul pe locuitor al capitalei economice este mai mare decat media pe tara, datorita faptului ca numai aici se desfasoara anumite servicii de valoarea adaugata mare, servicii unde sunt atrasi atat locuitori ai capitalei economice cat si straini sau "provinciali".

In al doilea rand, nu sunt asa de sigur ca informatiile privitoare la PIB sunt corecte. De ex. nu stiu daca la PIB-ul Bucurestiului a fost inclusa intreaga activitate a unor firme ce au sediul la Bucuresti (cum ar fi Vodafone, Orange, etc) sau doar cota parte aferenta numarului de abonati locali si ale activitatilor centrale.

In al treilea rand, trebuie specificat faptul ca in general costul vietii este mai ridicat in capitala economica.

In al patrulea rand, astfel de titluri par a fi titluri de ziare de interes general, nu financiar. In Romania actuala cand vedem in fiecare zi opinii de "patriotism local" sau cereri de autonomie financiara, astfel de articole din partea unui ziar financiar de talia ZF nu cred ca fac bine.

Deloitte, Parmalat si intreprinderile de stat falimentare

Iata ca Deloitte se pare ca va plati (cf. EvZ) 149 de milioane de euro catre Parmalat pentru rolul sau in auditul efectuat pentru firma italiana.

Va reamintesc ca Grant Thornton Italia SpA, auditorul secundar (si fostul auditor principal al Parmalat pentru mai bine de 15 ani) a dat faliment in urma acestui scandal, iar 2 parteneri ai acestei foste firme de audit sunt in inchisoare.

Eu stau si ma intreb: dar pentru toate privatizarile si restructurarile esuate din Romania, cine raspunde?

Inflatia a scazut la 4,87%

Record pentru economia romaneasca: inflatia se afla la cel mai scazut nivel din 1990 incoace: 4,87%.

Acesta este un semnal clar ca din ce in ce mai multe tranzactii se vor derula in RON in dauna Euro.

Cred ca o rata a inflatiei atat de joasa nu se va mai repeta si in 2007. Este adevarat ca pretul petrolului scade insa cresterea economica de 8% si lipsa fortei de munca ce poate sustine o astfel de crestere economica inseamna presiuni in sus asupra salariilor si a preturilor serviciilor in general. In plus, guvernul actual prin proiectul de buget nu pare decis in a tine inflatia in frau. Romania a beneficiat in 2006 si de o apreciere a RON in dauna Euro si a dolarului, tinand astfel inflatia in frau pe fondul unui deficit de cont curent de 10% din PIB, nu cred intr-o apreciere a RON fata de Euro sau dolar in 2007.

Vom avea aceleasi probleme ca tarile baltice care nu reusesc sa intre in euro din cauza inflatiei, desi, spre deosebire de Romania, acele tari au un excedent bugetar semnificativ.

Energia, incotro?

Astazi a fost anuntata la Bruxelles noua strategie energetica a UE.

Pe scurt: se va da prioritate surselor regenerabile si se incurajeaza energia nucleara.

Ce inseamna asta pentru Romania? Ca valoarea Hidroelectrica si Nuclearelectrica va creste iar activitatea lor va trebui sa creasca in urmatorii ani. In plus, executivul trebuie sa se gandeasca la o modalitate inteligenta de privatizare pentru Romgaz. Ca dealtfel si o privatizare ulterioara pentru celelalte 2 firme metionate mai sus.

Castelul Bran

S-a discutat enorm in ultimele zile despre achiztionarea de catre stat (dupa ce in prealabil a fost retrocedat) a Castelului Bran.

In primul rand, personal am fost impotriva modului in care a fost inteles procesul retrocedarilor si cum a fost el aplicat. Desigur, nu am fost de acord cu modelul Iliescu (de a nu retroceda mai nimic) dar nici modul maximalist de retrocedare nu este corect. Nu de alta, dar daca tot se incearca o justitie sociala, si romanii de rand ar trebui sa fie improprietariti cu ce puteau obtine in cei 45 de ani in care au le-a fost refuzata libertatea. Si daca tot se face justitie sociala, nu numai regimul comunist a fost prost ci si cel de dinainte de 1944, si sistemul capitalist din 1859 - 1944, si cel feudal de dinainte, etc. Retrocedarea trebuia facuta, in opinia mea, in integro dar pana la o suma echivalenta a, sa zicem, 1000 de salarii medii pe economie, sau, de ex. 1 milion de euro.

In al doilea rand, retrocedarile s-au facut de foarte multe ori intr-un mod ascuns de ochii publici, uneori fostii proprietari au fost conditionati de diversi "baieti destepti" cu retrocedarea in schimbul vanzarii prealabile a proprietatilor, la pret de 25% - 33% acestor "baieti destepti".

In al treilea rand, destinatia Castelului Bran poate fi fixata prin lege caci este un imobil de patrimoniu national. Asa ca proprietarul, ca vrea, ca nu vrea, trebuie sa-i mentina destinatia si trebuie sa-l mentina la anumite standarde, in caz contrar, el poate fi apoi confiscat. Deci, proprietarul trebuie sa se ingrijeasca de Castel si daca vrea sa-si maximiezeze profitul, foarte bine si ar fi spre interesul tuturor. Daca statul vrea sa-l cumpere cu 60 de milioane de euro, trebuie sa ne demonstreze ca a facut un business plan realist. Dar nu am vazut asa ceva!!!

Asadar: un NU hotarat modului total netransparent al retrocedarii si rascumpararii Castelului Bran.

PS. Iata si cateva poze (am pus una pe blog, multumesc anticipat).

Firme romanesti ce se extind in afara tarii

"Size matters" --- este o expresie folosita in business. Dar nu numai marimea ci si diversficarea face ca riscul ca o firma sa fie achizitionata de alta firma sa scada si face ca profitabilitatea sa nu fie volatila, deci ca firma sa fie prada ciclicitatii economice sau a evenimentelor extraordinare.

In acest sens, aplaud initiativa Cuprom de a cumpara un producator de cupru din Serbia. Avantajele pentru Romania sunt nu numai cresterea profilului international al unei firme romanesti dar si aparitia in Romania a unor servicii conexe de valoarea adaugata mare (consultanta, servicii bancare, servicii legale, servicii fiscale, mai multi manageri la Cuprom, etc).

Astfel de servicii au si alte avantaje:
- creste PIB-ul
- creste gradul de ocupare a fortei de munca
- creste profilul joburilor cu o valoare adaugata mare in Romania
- brain drain-ul incetineste (si poate chiar se reverseaza tendinta)